Cât cresc prețurile, de ce și ce înseamnă pentru banii tăi. Date oficiale INS, actualizate automat.
Inflația pe ultimele 12 luni6,8%T3 2026 față de T3 2025▼ scade față de trimestrul anterior (10,7%)
Media anului 20257,3%▲ față de 5,6% în 2024
Ținta BNR2,5% ± 1 ppInflația e cu 4,3 pp peste țintă
100 lei din 2015 înseamnă azi166 leiprețuri cu 66% mai mari · în medie 5,2%/an
Ce înseamnă 6,8% pentru tine
Ce cumpărai acum un an cu 1.000 lei costă acum în medie 1.068 lei.
Un depozit trebuie să aducă peste 6,8% pe an după impozitul de 10% – adică o dobândă brută de cel puțin 7,5% – ca banii să nu-și piardă valoarea. Calculează-ți depozitul
Dacă salariul tău net a crescut în ultimul an cu mai puțin de 6,8%, puterea ta de cumpărare a scăzut, chiar dacă primești mai mulți lei. Calculează salariul net
Rata anuală a inflației
Media anuală: nivelul mediu al prețurilor dintr-un an față de anul anterior. Linia verde: ținta BNR (2,5%). În anii '90 inflația a ajuns la 256% (1993) – alege „Din 1990” sau „Tot” ca s-o vezi.
Calculator: puterea de cumpărare
Cât valorează o sumă dintr-un an în prețurile altui an.
lei
Ultimele trimestre
Barele: cât au crescut prețurile într-un trimestru față de trimestrul anterior. Linia: creșterea pe 12 luni (ultimele patru trimestre cumulate) – cea mai apropiată de „inflația de acum”. Un salt mare într-un singur trimestru vine de obicei dintr-o măsură punctuală (TVA, accize, energie).
De ce s-a schimbat inflația: momentele importante
20257,3%
Inflația urcă din nou în a doua parte a anului: se încheie plafonarea prețului la energie electrică (1 iulie 2025) și TVA crește de la 19% la 21% (1 august 2025), în pachetul de reducere a deficitului bugetar.
20245,6%
Dezinflație: prețurile la energie și alimente se stabilizează; inflația coboară de la peste 10% la circa 5%.
202310,4%
Inflația scade lent, dar rămâne mare: alimentele și serviciile se scumpesc în continuare, iar efectele crizei energiei se transmit în toate prețurile.
202213,8%
Cea mai mare inflație din ultimele două decenii: criza energiei, războiul din Ucraina (februarie 2022), scumpiri la gaze, curent, carburanți și alimente. Statul introduce plafonarea prețurilor la energie.
20215,1%
Liberalizarea pieței de energie electrică pentru populație (ianuarie 2021) și redeschiderea economiei; facturile la energie cresc puternic spre final de an.
20202,6%
Pandemia COVID-19: cererea scade, petrolul se ieftinește temporar, inflația coboară.
20184,6%
Scumpiri la energie, combustibili și alimente; inflația ajunge peste ținta BNR.
20171,3%
TVA standard scade la 19%; inflația revine pe plus odată cu creșterile de salarii și consumul.
2016-1,5%
Cea mai mare scădere de prețuri din serie: TVA standard scade de la 24% la 20% (ianuarie 2016) și se elimină supraacciza la carburanți.
2015-0,6%
Inflație negativă (prețurile scad): TVA la alimente și băuturi nealcoolice scade de la 24% la 9% din 1 iunie 2015, iar petrolul se ieftinește.
20141,1%
Inflație foarte mică: prețuri scăzute la alimente și petrol, plus reducerea TVA la pâine (septembrie 2013).
20123,3%
Secetă și scumpiri la alimente în a doua parte a anului.
20106,1%
TVA crește de la 19% la 24% (1 iulie 2010), în pachetul de austeritate din criză; prețurile urcă deși economia era în recesiune.
20087,9%
Boom de consum și credit înaintea crizei financiare globale; scumpiri la alimente și energie.
20074,8%
Aderarea la Uniunea Europeană; inflația scade la cel mai mic nivel de după 1989 de până atunci.
20059,0%
Denominarea leului (1 iulie 2005: 10.000 lei vechi = 1 leu nou) și trecerea BNR la strategia de țintire directă a inflației (august 2005). Se introduce cota unică de impozit de 16%.
200045,7%
Începe dezinflația lentă și continuă: de la 45% în 2000 la un nivel de o cifră în 2005.
1997154,8%
A doua explozie a prețurilor: liberalizarea completă a cursului de schimb și a prețurilor la energie și combustibili, în programul de reforme din acel an.
1994136,7%
Primul program serios de stabilizare: dobânzi reale pozitive și piața valutară interbancară reduc inflația la jumătate.
1993256,1%
Vârful istoric: 256% într-un an. Se elimină alte subvenții și din 1 iulie 1993 se introduce TVA (18%), care înlocuiește vechiul impozit pe circulația mărfurilor.
1992210,4%
Continuă liberalizarea prețurilor și deprecierea leului; subvențiile pentru multe produse de bază sunt reduse.
1991170,2%
Liberalizarea prețurilor în mai multe etape: produsele care costaseră ani la rând la fel se scumpesc brusc, iar leul se depreciază puternic.
19905,1%
Începe tranziția la economia de piață; din noiembrie 1990 încep liberalizările de prețuri.
198217,8%
Majorarea generală a prețurilor din 1982, decisă administrativ în economia planificată (prețurile erau fixate de stat, deci inflația oficială era foarte mică în rest).
Toate datele: 55 de ani (1971–2025)
Anul
IPC (an anterior = 100)
Rata inflației
100 lei din acel an = lei în 2025
2025
107,32
7,3%
100,00
2024
105,59
5,6%
107,32
2023
110,40
10,4%
113,32
2022
113,80
13,8%
125,10
2021
105,05
5,1%
142,37
2020
102,63
2,6%
149,56
2019
103,83
3,8%
153,49
2018
104,63
4,6%
159,37
2017
101,34
1,3%
166,75
2016
98,45
-1,5%
168,98
2015
99,41
-0,6%
166,36
2014
101,07
1,1%
165,38
2013
103,98
4,0%
167,15
2012
103,33
3,3%
173,81
2011
105,79
5,8%
179,59
2010
106,09
6,1%
189,99
2009
105,59
5,6%
201,56
2008
107,85
7,9%
212,83
2007
104,84
4,8%
229,54
2006
106,56
6,6%
240,65
2005
109,00
9,0%
256,43
2004
111,90
11,9%
0,03 (100 ROL)
2003
115,30
15,3%
0,03 (100 ROL)
2002
122,50
22,5%
0,04 (100 ROL)
2001
134,50
34,5%
0,04 (100 ROL)
2000
145,70
45,7%
0,06 (100 ROL)
1999
145,80
45,8%
0,09 (100 ROL)
1998
159,10
59,1%
0,13 (100 ROL)
1997
254,80
154,8%
0,20 (100 ROL)
1996
138,80
38,8%
0,51 (100 ROL)
1995
132,30
32,3%
0,71 (100 ROL)
1994
236,70
136,7%
0,94 (100 ROL)
1993
356,10
256,1%
2,22 (100 ROL)
1992
310,40
210,4%
7,92 (100 ROL)
1991
270,20
170,2%
24,58 (100 ROL)
1990
105,10
5,1%
66,42 (100 ROL)
1989
101,10
1,1%
69,81 (100 ROL)
1988
102,20
2,2%
70,58 (100 ROL)
1987
100,90
0,9%
72,13 (100 ROL)
1986
101,00
1,0%
72,78 (100 ROL)
1985
100,80
0,8%
73,51 (100 ROL)
1984
101,10
1,1%
74,10 (100 ROL)
1983
104,10
4,1%
74,91 (100 ROL)
1982
117,80
17,8%
77,98 (100 ROL)
1981
103,10
3,1%
91,87 (100 ROL)
1980
102,10
2,1%
94,71 (100 ROL)
1979
102,00
2,0%
96,70 (100 ROL)
1978
101,60
1,6%
98,64 (100 ROL)
1977
100,60
0,6%
100,22 (100 ROL)
1976
100,60
0,6%
100,82 (100 ROL)
1975
100,20
0,2%
101,42 (100 ROL)
1974
101,10
1,1%
101,62 (100 ROL)
1973
100,70
0,7%
102,74 (100 ROL)
1972
100,00
0,0%
103,46 (100 ROL)
1971
100,60
0,6%
103,46 (100 ROL)
Ce este inflația, pe înțelesul tuturor
Inflația este creșterea generală a prețurilor. Nu înseamnă că totul se scumpește la fel: unele produse cresc mult, altele stagnează sau se ieftinesc. Inflația este media lor, ponderată după cât cheltuiește o gospodărie obișnuită pe fiecare. Când prețurile cresc, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin – banii își pierd din puterea de cumpărare.
Cum se calculează
Institutul Național de Statistică urmărește lunar prețurile a sute de produse și servicii, în magazine din toată țara, grupate în trei mari categorii: mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare (energie, carburanți, îmbrăcăminte, medicamente…) și servicii (chirii, transport, telefonie, apă, restaurante…). Din ele rezultă indicele prețurilor de consum (IPC). Un IPC de 107,3 înseamnă prețuri cu 7,3% mai mari decât în perioada de referință; rata inflației este IPC minus 100.
Pe această pagină găsești două măsuri: media anuală (prețurile medii dintr-un an față de anul anterior – seria oficială din 1971) și inflația pe ultimele 12 luni, calculată din ultimele patru trimestre publicate de INS, care arată mai repede schimbările de direcție.
De ce cresc prețurile
Costuri mai mari: energia, gazele și carburanții intră în prețul aproape oricărui produs (producție, transport, încălzire). O scumpire a energiei se vede în lanț, în lunile următoare, și în alimente și servicii.
Taxe: creșterea TVA sau a accizelor se transmite direct în prețuri (2010, 2025); scăderea lor le reduce (2015–2016, când inflația a fost chiar negativă).
Cerere mare: când salariile, creditele și cheltuielile statului cresc mai repede decât producția, comercianții pot cere prețuri mai mari.
Cursul leului: o parte importantă din ce consumăm este importată sau prețuită în euro; un leu mai slab înseamnă produse mai scumpe.
Așteptările: dacă toată lumea se așteaptă la scumpiri, firmele cresc prețurile și angajații cer salarii mai mari, iar inflația se autoalimentează.
Ce face Banca Națională
BNR are ca obiectiv o inflație de 2,5% pe an (±1 punct procentual). Principalul instrument este dobânda de politică monetară: când inflația e mare, dobânzile mai mari fac creditele mai scumpe și economisirea mai atractivă, ceea ce temperează cererea. Efectul se vede cu întârziere, de obicei după mai multe trimestre. Prețurile stabilite administrativ sau taxele (energie, TVA, accize) nu pot fi controlate de BNR.
Cum te afectează și ce poți face
Economiile: banii ținuți „la saltea” sau în cont curent pierd anual cât inflația. Compară dobânda netă a unui depozit sau a titlurilor de stat cu inflația – diferența este dobânda reală. Calculator depozit · Calculator economii
Salariul: o mărire mai mică decât inflația este, de fapt, o scădere a nivelului de trai. Folosește calculatorul de mai sus ca să compari salariul de acum câțiva ani cu cel de azi.
Creditele: inflația mare aduce de obicei dobânzi mai mari (IRCC, ROBOR), deci rate mai mari la creditele cu dobândă variabilă. În schimb, valoarea reală a datoriei scade în timp. Calculator credit
Bugetul: revizuiește-ți bugetul lunar măcar o dată pe an – facturile și cumpărăturile cresc chiar dacă tu cheltuiești „la fel”. Calculator buget
Întrebări frecvente
Cât este inflația în România acum?
După datele INS, prețurile de consum au crescut cu 6,8% în ultimele 12 luni (T3 2026 față de T3 2025). Media anului 2025 a fost 7,3%.
Ce este inflația?
Inflația este creșterea generală a prețurilor. Dacă inflația este 5%, același coș de produse și servicii care costa 100 de lei costă acum 105 lei, deci cu aceiași bani poți cumpăra mai puțin.
Cine calculează inflația în România?
Institutul Național de Statistică (INS), lunar, prin indicele prețurilor de consum (IPC). Se urmăresc prețurile a sute de produse și servicii din toată țara, ponderate după cât cheltuiesc gospodăriile pe ele.
Ce înseamnă „IPC 107,32”?
Că prețurile au fost, în medie, cu 7,32% mai mari decât în perioada de referință (anul anterior). Rata inflației este indicele minus 100.
Care este ținta de inflație a BNR?
Banca Națională urmărește o inflație de 2,5% pe an, cu o marjă de ±1 punct procentual. Când inflația e peste țintă, BNR ține dobânzile mai sus ca să tempereze creditarea și consumul.
De ce contează inflația pentru economiile mele?
Dacă depozitul îți aduce o dobândă mai mică decât inflația, banii tăi pierd putere de cumpărare, chiar dacă suma crește. Diferența dintre dobândă și inflație se numește dobândă reală.